Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) a găzduit, la București, workshopul „Green Infrastructure and Social Inclusion: Building Fair and Sustainable Cities”, organizat în cadrul proiectului european Active Cities–Fair Cities. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, experți în dezvoltare urbană, cadre universitare și organizații partenere, pentru un dialog privind soluțiile necesare construirii unor orașe mai verzi, mai reziliente și mai echitabile.
Desfășurat la sediul UNCJR, workshopul a evidențiat ideea că tranziția verde nu poate fi separată de dimensiunea socială a dezvoltării urbane. De la politici publice și investiții pentru comunități reziliente, la eco-cartiere, managementul apelor pluviale, digitalizare și implicare civică, intervențiile vorbitorilor au condus către o concluzie comună: orașele viitorului trebuie să fie sustenabile, dar și accesibile, incluzive și capabile să răspundă nevoilor reale ale oamenilor.
În deschiderea evenimentului, Sorin Munteanu, Director General al UNCJR, a subliniat rolul proiectului Active Cities-Fair Cities ca platformă de cooperare între administrații publice, experți și comunități, în sprijinul unei tranziții verzi echitabile, ancorate în realitățile locale.
Politici publice, eco-cartiere și investiții pentru comunități reziliente
În prima intervenție tematică, Liviu Băileșteanu, Director al Direcției Politici Publice și Strategii din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a prezentat cadrul strategic pentru orașe verzi, sustenabile și reziliente, pornind de la Politica Urbană a României și de la nevoia unor instrumente concrete pentru regenerarea ecosistemelor urbane, extinderea spațiilor verzi și consolidarea rezilienței în fața efectelor schimbărilor climatice.
Orașele verzi și reziliente nu înseamnă doar mai multă vegetație urbană, ci o nouă logică de dezvoltare: politici integrate, decizii bazate pe date și instrumente care transformă obiectivele de sustenabilitate în acțiuni concrete pentru comunități.
Lorna Dugast, reprezentantă a Département de l’Aude, a prezentat un exemplu francez de bună practică în domeniul eco-cartierelor: proiectul participativ „Pech des Possibles” din Luc-sur-Aude. Prezentarea sa a ilustrat modul în care locuințele, infrastructura verde și viața comunitară pot fi planificate împreună cu locuitorii și concepute astfel încât să răspundă direct nevoilor locale, contribuind totodată la o dezvoltare urbană mai incluzivă și mai sustenabilă.
Pornind de la această perspectivă, Laïla Haddag, expert tehnic internațional în dezvoltare urbană durabilă în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a prezentat Metodologia pentru Eco-cartiere în România, un instrument aflat în curs de elaborare pentru a sprijini transformarea cartierelor existente și pentru a transpune principii similare în contextul românesc. Intervenția sa a evidențiat modul în care această metodologie își propune să răspundă provocărilor legate de adaptarea la schimbările climatice, îmbunătățirea condițiilor de locuire, consolidarea incluziunii sociale și creșterea capacității locale pentru regenerare urbană integrată.
Metodologia pentru Eco-cartiere oferă autorităților locale un cadru practic pentru regândirea cartierelor existente într-un mod mai verde, mai incluziv și mai rezilient. Tranziția urbană devine credibilă atunci când este transpusă în intervenții concrete în spațiile în care oamenii își trăiesc viața de zi cu zi.
Continuând sesiunea, Andrei Chivu, Director General al Programului Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a prezentat oportunitățile oferite de Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă 2021–2027, evidențiind legăturile dintre finanțarea infrastructurii verzi, protecția mediului, eficiența energetică și dimensiunea socială a tranziției climatice.
O tranziție verde de succes este, în esență, o tranziție justă. Investițiile publice trebuie să reducă vulnerabilitățile, să consolideze reziliența comunităților și să asigure că nimeni nu este lăsat în urmă în procesul de transformare.
Bucureștiul verde, orașele inteligente și adaptarea la schimbările climatice
Un alt moment important al workshopului a fost prezentarea susținută de Bogdan Alexandru Suditu, dedicată Planului de Acțiune pentru Oraș Verde al Municipiului București. Intervenția sa a evidențiat principalele provocări de mediu ale capitalei și domeniile prioritare de acțiune: mobilitate urbană sustenabilă, reducerea poluării, extinderea spațiilor verzi, soluții pentru gestionarea apelor pluviale, eficiență energetică și infrastructură urbană mai bine adaptată la șocurile climatice.
Bucureștiul are nevoie de o planificare verde coerentă, care să conecteze mobilitatea, spațiile verzi, apa, energia și sănătatea urbană într-o singură viziune. Un oraș sustenabil se construiește prin priorități clare, intervenții integrate și continuitate în implementare.
Dimensiunea „smart” a orașelor echitabile a fost adusă în discuție de Eduard Dumitrașcu, Președintele Asociației Române pentru Smart City, care a subliniat că digitalizarea și tehnologia trebuie integrate în proiecte urbane care generează beneficii concrete pentru cetățeni. În acest context, rolul inteligenței artificiale a fost prezentat ca o oportunitate majoră pentru administrațiile publice, cu condiția ca aceasta să fie utilizată responsabil pentru îmbunătățirea analizei, prioritizarea investițiilor și furnizarea serviciilor publice.
În intervenția dedicată managementului apelor pluviale, ing. dr. Dan Rădulescu a prezentat provocările generate de fenomenele climatice extreme și de infrastructura urbană îmbătrânită, subliniind nevoia de soluții bazate pe natură pentru a răspunde riscurilor de inundații, secetă și poluare.
În contextul schimbărilor climatice, orașele nu mai pot trata apele pluviale ca pe o problemă secundară. Infrastructura verde și soluțiile bazate pe natură trebuie integrate în planificarea urbană ca măsuri esențiale pentru adaptare și reziliență.
A doua parte a evenimentului s-a concentrat asupra Manifestului Fair Cities, un document care sintetizează principiile dezvoltării urbane echitabile, verzi și participative. Una dintre concluziile importante desprinse din discuții a fost aceea că educația și implicarea cetățenilor reprezintă condiții esențiale pentru succesul tranziției urbane. Fără o populație informată, consultată și implicată în definirea priorităților locale, politicile verzi riscă să rămână pur formale sau să genereze noi inegalități.
În cadrul workshopului, UNCJR a prezentat și Parcul Natural Văcărești ca exemplu românesc de bună practică în domeniul conservării naturii în mediul urban și al regenerării urbane incluzive. Adesea numit „delta urbană” a Bucureștiului, Văcăreștiul ilustrează modul în care o zonă degradată poate fi transformată într-un spațiu natural valoros, cu beneficii de mediu, educaționale și sociale. Exemplul a evidențiat rolul pe care ariile naturale protejate din interiorul orașelor îl pot avea în creșterea biodiversității, îmbunătățirea rezilienței climatice, dezvoltarea oportunităților de educație ecologică și reconectarea locuitorilor cu natura în inima orașului.
Workshopul de la București a confirmat astfel că viitorul orașelor nu va fi modelat doar prin strategii și finanțări, ci și prin capacitatea administrațiilor de a crea spații reale pentru participare, învățare și co-creare. Prin proiectul Fair Cities, partenerii implicați urmăresc să susțină o transformare urbană în care dezvoltarea verde este, în același timp, socială, echitabilă, inteligentă și centrată pe oameni.
