COMUNICAT DE PRESĂ
Adrian-Ioan Veştea, în dublă calitate – de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, respectiv de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), a participat astăzi, la o dezbatere organizată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Sub genericul „Resurse pentru modernizare în regiuni şi judeţe”, discuţiile au vizat formularea de propuneri în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat de Uniunea Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență adoptat în contextul crizei COVID-19.
Dezbaterea a fost moderată de ministrul de resort, Cristian Ghinea, secondat de secretarul de stat coordonator al PNRR şi de coordonatorul tehnic al echipelor de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență. De cealaltă parte, preşedintele UNCJR Adrian-Ioan Veştea a fost însoţit de Ilie Bolojan – preşedintele CJ Bihor, Iulian Dumitrescu – preşedintele CJ Prahova, Radu Moldovan – preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, Marius Oprescu – preşedintele CJ Olt, Aladin Georgescu, preşedintele CJ Mehedinţi, Valentin Ivancea – preşedintele CJ Bacău, Mihai Lupu – preşedintele CJ Constanţa, Thuma Hubert – preşedintele CJ Ilfov, Borboly Csaba – preşedintele CJ Harghita, alături de senatorul Mihail Veştea.
„Înțelegem că Planul Național de Redresare și Reziliență este în primul rând un plan de reformă și suntem de acord cu cerințele Comisiei Europene, fiind conștienți de importanța reformelor în domeniul digitalizării și implicării autoritălor publice locale în tot ceea ce însemnă politica de mediu și schimbări climatice, însă realitatea este că nu putem implementa astfel de politici fără infrastructură. Aceste domenii sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea infrastructurii, România având nevooie de investiții majore în infrastructură. Se impune a analiza și a optimiza proiectele în concordonață cu cerințele Comisiei Europene dar și cu nevoile României”, a spus preşedintele UNCJR.
În urma corespondenţei iniţiate de UNCJR cu toate consiliile judeţene, au fost centralizate propuneri de proiecte din 23 de județe, iar situaţia necesităţilor de la nivelul autorităţilor publice judeţene se prezintă astfel:
– În domeniul transportului, 45 de proiecte în valoare totală de 7.937.000.000 euro;
– În domeniul mediulului, schimbărilor climatice, energiei, eficienței energetice și tranziției verzi, 34 de proiecte în valoare totală de 6.050.000.000 euro;
– În domeniul dezvoltării localităților urbane, valorificării patrimoniului cutural și natural şi turismului, 69 de proiecte în valoare totală de 1.833.000.000 euro;
– În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, 9 proiecte în valoare totală de 30.000.000 euro;
– În domeniul sănătăţii, 82 de proiecte în valoare totală de 3.354.000.000 euro;
– În domeniul educației, 1 proiect în valoare de 5.000.000 euro;
– În domeniul cercetării, inovării, digitalizării, 20 de proiecte în valoare totală de 324.000.000 euro.
Astfel, totalul proiectelor propuse până în prezent de UNCJR spre a fi incluse în PNRR ajunge la 19.533.000.000 euro. Cu acest prilej, conducerea UNCJR a propus modificări la OUG 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, având în vedere că judeţele nu figurează ca beneficiari finali ai finanţărilor acordate prin acest mecanism, deși în Memorandumul adoptat de Guvern în 20 ianuarie 2021, cel puțin la domeniul turism, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului cultural, consiliile judeţene sunt implicate. În consecinţă, s-a propus includerea judeţelor ca beneficiari finali, alături de instituţii de învăţământ superior de stat şi autorităţi publice locale din municipii reşedinţă de judeţ, municipii şi oraşe, pentru proiecte de infrastructură vizând mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, construire/ reabilitare/ modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spaţii de lucru, tehnice, cazare şi desfăşurarea activităţilor instituţionale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiţii în infrastructura educaţională şi dotarea cu echipamente de laborator pentru toate formele de învăţământ, inclusiv învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul dual şi colegii centenare, învăţământul universitar, investiţii în campusuri, reabilitare/ modernizare/ extindere clădiri existente şi clădiri noi, reabilitare/ modernizare/ extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei, în valoare de maximum 450.000.000 lei.
O altă modificare, necesară în opinia UNCJR, se referă la proiectele de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă şi canalizare, pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2.000, pentru racordarea la reţeaua de canalizare, cu condiţia să accepte soluţia tehnică de racordare prevăzută de legislaţia în vigoare pentru aglomerări sub 2.000 de gospodării, în limita valorii de maximum 250.000.000 lei. La acest capitol ar trebui adăugate, ca beneficiari finali, autoritățile publice locale și asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
Nu în ultimul rând, propunerea UNCJR este includerea autorităților publice locale ca beneficiare ale proiectelor de infrastructură pentru creşterea rezilienţei comunităţilor în situaţii de urgenţă, având în vedere că finanțarea cheltuielilor materiale pentru inspectoratele județene de situații de urgență este asigurată din bugetul județelor. Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a opinat că „Fondul de Rezilienţă pentru oraşe este bun, iar primarii din fiecare regiune de dezvoltare îşi pot regla proiectele, în aşa fel încât să respecte ţintele repartizate la nivel de regiune de dezvoltare, derivate din ţintele asumate la nivel naţional. Avem o dublare sau o triplare de populaţie în zonele metropolitane şi o depopulare a localităţilor aflate la distanţă faţă de reşedinţele de judeţ, deoarece nu există locuri de muncă. Prin urmare, dacă se reuşeşte introducerea în finanţare a unor centuri sau drumuri metropolitane, va fi un lucru bun, pentru că astfel descongestionăm intrările în oraşe şi reducem poluarea. Avem o problemă legată de reţelele de apă şi canalizare din zonele metropolitane, dar există şi capacitate de racordare a cetăţenilor la aceste reţele. Avem un deficit de competenţe în domeniul digital şi dacă ar fi alocări pe partea de educaţie pentru dotarea şcolilor în acest sens, ar fi de asemenea un lucru foarte bun. Şi în domeniul spitalelor există probleme în toate judeţele şi sunt necesare sume pentru finanţarea acestora”. Radu Moldovan, preşedintele CJ Bistriţa-Năsăud, a susţinut că „având în vedere condiţionalităţile foarte stricte în ceea ce priveşte definitivarea Planului Național de Redresare și Reziliență, dacă nu vom gândi foarte atent şi în detaliu acest document, ne vom îngreuna foarte mult activitatea.
Este nevoie ca documentul privind PNRR cu care ne vom prezenta în faţa Comisiei Europene să spună foarte clar care sunt beneficiarii, cine este eligibil şi pe ce componente este eligibil, astfel încât să nu existe loc de interpretări. Trebuie să avem mare grijă la capacitatea administrativă a beneficiarilor sau a celor pe care îi veţi însărcina să gestioneze proiectele şi în acest sens cred că la nivelul Guvernului ar trebui să analizaţi foarte serios posibilitatea ca anumite domenii să fie gestionate de consiliile judeţene şi de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară. De exemplu, proiectele de drumuri expres şi centurile ocolitoare ar putea fi gestionate de administraţiile publice locale, municipale, judeţene”.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a avut câteva propuneri concrete: în legătură cu domeniul de finanţare transport durabil, la capitolul beneficiari să figureze asociaţiile de dezvoltare intercomunitară – ADI şi zonele metropolitane, astfel încât să poată fi facilitată implementarea unor reţele de transport în cât mai multe astfel de zone; în domeniul schimbărilor climatice şi al sistemelor de alimentare cu apă beneficiari eligibili să fie consiliile judeţene şi ADI-urile; în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, valorificarea patrimoniului, dar şi digitalizarea serviciilor, propunerea şefului CJ Harghita vizând beneficiarii eligibili a fost includerea în această categorie a ADI-urilor şi a zonelor metropolitane, astfel încât să poată fi atinse mai eficient obiectivele regionale.
Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a precizat că PNRR se află în momentul de faţă în stadiul de abdatare şi negociere cu Comisia Europeană, având ca termen final de implementare anul 2026, iar până atunci România va trebui să atragă cele 30 de miliarde de lei care îi revin de la Uniunea Europeană. „Jumătate din această sumă reprezintă granturi, iar cealaltă jumătate sunt împrumuturi care se vor adăuga la datoria publică a statului. De aceea, trebuie să fim atenţi ce proiecte finanţăm prin intermediul PNRR, astfel încât acestea să fie suficient de importante şi să merite sacrificiul de a împovăra datoria publică. Trebuie să vă gândiţi nu doar la granturi, ci şi cum să creăm instrumente financiare pentru autorităţile locale şi judeţene, care să însemne o injecţie de bani în economie şi în dezvoltare, astfel încât fiecare euro nerambursabil cheltuit să atragă alţi euro din scheme de împrumuturi şi garanţii etc.”, a spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
10.02.2021