CONGRESUL PUTERILOR LOCALE ȘI REGIONALE DIN EUROPA – CPLRE

Tunc Soyer

Scurt istoric

România a devenit membră a Consiliului Europei pe 7 octombrie 1993, a semnat Carta Europeană a Autonomiei Locale pe data de 4 octombrie 1994 și a ratificat-o prin Legea nr. 199 din 17 noiembrie 1997.

În mod practic, Congresul desfăşoară următoarele activităţi :

Evaluarea democraţiei locale, prin organizarea de misiuni de monitorizare în fiecare ţară membră, în vederea evaluării punerii în aplicare a Cartei Europene a Autonomiei Locale. Concluziile acestor misiuni şi recomandările, pe care Guvernele trebuie să le respecte, precum şi rezoluţiile referitoare la îmbunătăţirea guvernanţei colectivităţilor locale, sunt prezentate în rapoartele de monitorizare. Această activitate de monitorizare constituie baza pentru stabilirea unui dialog politic constructiv cu autorităţile statelor membre. Prin aceste lucrări, Congresul le încurajează să ia în considerare dimensiunea locală şi regională şi asocierea deplină a colectivităţilor locale în alegerile politice pe care le fac. Congresul veghează, totodată, la respectarea principiului de subsidiaritate ce garantează transferarea competenţelor şi resurselor financiare de la autorităţile centrale către eşalonul local şi regional.

Observarea alegerilor locale şi regionale este o activitate periodică desfăşurată în cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Aceste misiuni de observare acoperă ansamblul procesului electoral şi sunt complementare monitorizării aplicării Cartei Europene a Autonomiei Locale. Rolul specific al aleşilor locali şi regionali, membri ai CPLRE, în calitate de observatori ai alegerilor locale, contribuie la legitimitatea şi credibilitatea procesului electoral la nivel local şi regional. Observarea alegerilor, care acoperă derularea campaniei electorale şi a scrutinului, permite angajarea unei cooperări la cel mai înalt nivel cu reprezentanţii autorităţilor naţionale, partidele şi grupurile politice, cât şi cu comisiile electorale, mass media şi ONG-uri.

În cadrul acordului său cu Comitetul Regiunilor (UE), delegaţiile Congresului includ, de asemenea, membri ai acestei instituţii. În plus, misiunile de observare pot fi realizate în cooperare cu Adunarea parlamentară a Consiliului Europei şi cu Comisia de la Veneţia.

Realizările Congresului se concretizează, în principal, în Convenţii şi Carte. CPLRE a elaborat de la crearea sa şi până în prezent o serie de tratate internaţionale, cum ar fi Carta Europeană a Autonomiei Locale. Devenită Tratat internaţional de referinţă în acest domeniu, ea stabileşte normele europene comune pentru protejarea drepturilor colectivităţilor locale. Ea angajează statele europene ce au ratificat-o să respecte obligatoriu un anumit număr de condiţii, principii şi practici în domeniu. Deschisă spre semnare în anul 1985 şi intrată în vigoare în 1988, ea a fost ratificată, până în prezent, de 45 de state membre ale Consiliului Europei. La 16 noiembrie 2009, un Protocol adiţional completa textul Cartei Europene a Autonomiei locale, având drept obiect dreptul de a participa la activităţile colectivităţilor locale.

Organele CPLRE:

Congresul este alcătuit din două camere: Camera autorităților locale și Camera regiunilor. Camerele alternează în alegerea președintelui Congresului pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Lucrările Congresului se desfășoară, într-o primă etapă, în cadrul a trei Comisii de specialitate:

1. 1. Comisia de monitorizare – responsabilă de monitorizarea aplicării Cartei Europene a Autonomiei Locale și a protocolului său suplimentar privind dreptul de a participa la problemele autorităților locale de către statele membre. Comisia organizează vizite de monitorizare și elaborează rapoarte și recomandări privind starea democrației locale și regionale în statele membre în cauză și examinează, de asemenea, aspecte specifice legate de democrația locală și regională. Prin dialogul politic post-monitorizare, asigură urmărirea recomandărilor sale de către statele membre.
   2. Comisia de guvernanță – responsabilă pentru problemele juridice și politice legate de dezvoltarea eficientă a bunei guvernări și a democrației la nivel local și regional. Activitatea sa se concentrează pe promovarea implementării și dezvoltării instrumentelor juridice și recomandărilor Consiliului Europei în domeniul democrației locale și regionale. De asemenea, ia în considerare chestiuni legate de guvernanță și funcționarea autorităților locale și regionale, cum ar fi participarea cetățenilor la nivel local și regional, finanțele publice, cooperarea transfrontalieră și interregională și democrația digitală.
   3. Comisia pentru afaceri curente – responsabilă pentru explorarea rolului autorităților locale și regionale în ceea ce privește provocările majore ale societății noastre și pregătirea lucrărilor pe probleme tematice precum coeziunea socială, educația, dialogul intercultural și interreligios, participarea tinerilor, integrarea migranților, protecția copiilor și egalitatea de gen din punctul de vedere al valorilor fundamentale ale Consiliului Europei. Recent, au apărut noi provocări la care Congresul – în special prin comisia sa pentru afaceri curente – a reacționat, elaborând politici coerente și credibile pentru prevenirea radicalizării, pentru gestionarea migrației și îmbunătățirea politicilor de integrare.

Preşedintele Congresului  este în prezent Marc Cools (Belgia) ales pentru un mandat de doi ani și jumătate, în 23 octombrie 2023. Rolul preşedintelui este de a conduce lucrările politice ale Congresului şi celor două Camere, de a executa politica decisă de Congres şi de a-l reprezenta pe lângă alte organizaţii internaţionale, în cadrul politicii generale de relaţii externe a Consiliului Europei. Președintele Camerei Autorității Locale este Bernd Vöhringer (Germania), iar președintele camerei regiunilor este Tunc Soyer (Turcia).

Camera Puterilor Locale  se concentrează pe analizarea situaţiei democraţiei locale, observarea alegerilor locale în cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei, favorizarea coeziunii între oraşele europene, dialogul intercultural, respectarea diversităţii şi egalităţii, promovarea principiilor democraţiei locale, inclusiv dincolo de frontierele Europei. Camera Puterilor Locale se reuneşte de două ori pe an, cu ocazia Sesiunilor Congresului.

Camera Regiunilor se concentrează pe formele de guvernanţă şi autonomie regională, promovarea cooperării dintre regiunile europene, rolul transportului intra-regional, buna guvernanţă şi dezvoltarea economică durabilă, etc. Membrii săi provin din entităţi teritoriale situate între stat şi colectivităţile locale.

Implicare în CPLRE

• • Delegația României a participat la sesiunea plenară din martie 2014. Primarul municipiului Cluj-Napoca, a vorbit despre locul tinerilor în democrația locală și regională, menționând măsurile luate pe plan local în acest sens și eforturile depuse pentru organizarea Capitalei europene a tineretului Cluj în 2015. Președintele Consiliului Județean Harghita, care a reprezentat cu această ocazie Comitetul European al Regiunilor (CoR) a vorbit despre modalitățile de încurajare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor prin educație şi formare, făcând referire la avizul CoR redactat recent de domnia sa pe tema educației europene şi la inițiativele  luate pe plan local în vederea implicării tinerilor în identificarea măsurilor de reducere a șomajului.
  •  Cu ocazia sesiunii de reînnoire a constituenţei Congresului din octombrie 2014, delegația României a obținut două locuri de vicepreședinte în două Comisii de specialitate, mandatele aparținând Ludmillei Sfîrloagă (Consiliul Județean Prahova) la Comisia de monitorizare şi Minodora Susana Luca (comuna Băișoara/Cluj) la Comisia pentru afaceri curente.
  •  În cadrul reuniunii Comisiei de monitorizare din 18 octombrie 2017, a fost dezbătută și plângerea semnată de peste 150 de organizații neguvernamentale din județul Covasna,  transmisă Secretarului General  al Congresului la data de 16 iunie 2017 de către  Robert Gruman, vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna și membru al CPLRE. Plângerea se referea la „încălcarea art. 10 al Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare de către prefectul județului Covasna”. Raportul făcea referire în trei paragrafe la situația minorității de limbă maghiară din România.

Membri

Delegaţia României la Congresul Puterilor Locale și Regionale din Consiliul Europei este formată din zece membri şi zece supleanţi, reprezentând judeţe, municipii, oraşe şi comune. În martie 2021, președintele delegației a fost ales Cătălin Toma, președintele Consiliului Județean Vrancea. Începând din martie 2013, secretarul delegației naționale, mandatat de președintele delegației, după consultarea membrilor, şi UNCJR este Liliana Mangeac, coordonatorul Biroului UNCJR – Bruxelles. UNCJR este reprezentată în Camera Regiunilor de către cinci membri şi cinci supleanţi.