COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR – CoR

Scurt istoric

Importanţa Comitetului Regiunilor a crescut de-a lungul timpului, iar din 2009, prin Tratatul de la Lisabona, şi-a consolidat statutul şi rolul politic, consultarea sa devenind obligatorie pe tot parcursul procesului legislativ ce implică Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, în domenii diverse, cum ar fi: coeziune economică şi socială, reţele de infrastructură transeuropene, transporturi, sănătate, educaţie şi cultură, ocupare politică, socială, formare profesională, protecţia mediului, schimbări climatice, protecţie civilă, energie.

Prin legitimitatea lor politică, membrii CoR asigură reprezentarea instituţională a tuturor teritoriilor, regiunilor, oraşelor şi localităţilor din Uniunea Europeană, având drept misiune implicarea autorităţilor regionale şi locale în procesul decizional european şi încurajarea unei participări active a cetăţenilor la acest proces. În acest scop, membrii CoR cooperează cu Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, iar în statele membre, cu instituţiile de la diferite niveluri ale autorităţii publice, conform principiului guvernanţei pe mai multe niveluri.

Membrii adoptă recomandări politice referitoare la strategiile europene şi participă la elaborarea legislaţiei comunitare. Chiar înainte de conceperea actelor normative, propun abordări şi orientări politice extrase din experienţa şi expertiza autorităţilor regionale şi locale, cărora le revine cel mai adesea sarcina aplicării legislaţiei. Ei participă, totodată la exercitarea democraţiei şi a cetăţeniei europene, precum şi la promovarea valorilor reprezentate de acestea şi contribuie la punerea în aplicare a drepturilor fundamentale şi a protecţiei minorităţilor, veghează la respectarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, pentru ca deciziile europene să fie adoptate şi aplicate cât mai aproape de cetăţeni şi la nivelul cel mai adecvat.

Scopul principal al activităţii membrilor CoR este acela de a asigura o dezvoltare armonioasă şi durabilă a tuturor teritoriilor, de a contribui la îndeplinirea obiectivelor de coeziune economică, socială şi teritorială ale Uniunii Europene. Aceste deziderate nu se pot realiza decât prin asigurarea autonomiei şi a dreptului de a dispune de resurse financiare adecvate, care să permită exercitarea competenţelor cu care au fost investiţi. Astfel, CoR promovează principiile şi mecanismele bunei guvernanţe şi încurajează procesul de descentralizare. Totodată, CoR încurajează cooperarea dintre autorităţile regionale şi locale din statele membre, dar şi cooperarea cu autorităţile regionale şi locale din ţările candidate, din ţările potenţial candidate, din ţările vecine şi din ţările terţe, în cadrul strategiei de extindere, al politicii de vecinătate şi al politicii de dezvoltare, înfiinţarea de platforme şi reţele, organizarea de forumuri pentru facilitarea cooperării şi schimburilor de experienţă între regiuni, oraşe şi localităţi şi dezvoltarea de parteneriate cu asociaţiile reprezentative ale acestora.

Implicare UNCJR

În anul 2013 președintele CJ Prahova, de la acea vreme, a fost prezent în calitate de vorbitor la cel de-al treilea Forum al cooperării descentralizate pentru dezvoltare, organizat la Bruxelles. În același ani, președintele CJ Iași, din acel ani, a organizat seminarului extern al Comisiei CIVEX „Cooperarea transfrontalieră la granița de est a Uniunii Europene” și seminarul extern al grupului politic ALDE al CoR „Absorbției fondurilor europene – oportunități şi piedici”. Delegația Română din CoR a prezentat 23 de amendamente pentru Modificările Regulamentului de Procedură al CoR cu privire la lucrările Comisiei Ad-hoc. În anul 2014 Csaba Borboly a fost prezent în calitate de vorbitor, la conferința internațională de la Cracovia (Polonia) „Europa tinerilor 2014-2020”.

Începând cu anul 2015, delegația României la CoR a adoptat propriul său Regulament de organizare internă, coordonatorul delegației din partea UNCJR implicându-se activ în elaborarea lui. Biroul UNCJR de la Bruxelles s-a implicat în  în pregătirea evenimentului „Dialog cu cetățenii” din 7 septembrie 2017, organizat la București de Comisia Europeană, cu participarea comisarului european pentru politică regională, Corina Crețu și a președintelui CoR, de la momentul respectiv, Karl-Heinz Lambertz. În anul 2019 biroul UNCJR de la Bruxelles alături de biroul de la București și-au arătat din nou importanța prin implicarea pregătirea Summit-ului european al Regiunilor şi Orașelor din 2019 (București), prilej cu care majoritatea membrilor UNCJR din delegația României au fost prezenți.

În cadrul CoR, au fost create câteva grupuri de lucru interregionale, delegația României fiind reprezentată doar în grupul interregional pentru Carpați, creat în anul 2016. Acest grup are drept obiectiv accelerarea mobilizării resurselor și implementării de proiecte coordonate în regiunea Carpaților. Problema statutului acestei regiuni, în opinia grupului, ar trebui pusă la nivel european, pentru a stimula dezvoltarea zonei și a facilita cooperarea dintre actorii locali și cei europeni. În plus, membrii grupului sunt de părere că elaborarea unei strategii europene pentru macroregiunea Carpaților ar trebui susținută ferm printr-un angajament politic.

Membri

CoR este alcătuit din 329 de membri (aleşi locali) şi un număr egal de supleanţi din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Membrii CoR sunt repartizați între statele membre, după cum urmează: câte 24 pentru Germania, Franța și Italia; câte 21 pentru Spania și Polonia; 15 pentru România; câte 12 pentru Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Portugalia, Suedia, Țările de Jos și Ungaria; câte 9 pentru Croația, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania și Slovacia; câte 7 pentru Estonia, Letonia și Slovenia; câte 6 pentru Cipru și Luxemburg; 5 pentru Malta.

Ei sunt numiţi pentru o perioadă de cinci ani de către Consiliul Uniunii Europene. Membrii CoR deţin mandate (administrative) pe plan local şi, ca urmare, menţin constant legătura cu cetăţenii. Ei îşi exercită funcțiile în cadrul CoR în deplină independenţă, în interesul general al comunităţii. În cadrul primei sesiuni plenare, membrii aleg un nou președinte, un nou prim-vicepreședinte și un nou Birou, pentru un mandat de doi ani și jumătate. Actualul mandat al CoR a început la 26 ianuarie 2020 și se va încheia la 25 ianuarie 2025.

Lucrările CoR se desfăşoară în șase comisii ce îşi împart competenţele pentru domeniile politice. Grupurile politice au, printre altele, şi rolul de a sugera membrilor indicații de vot pentru diversele avize şi amendamente, dar fiecare poate vota potrivit propriei conștiințe, intereselor de la nivelul local, asociațiile de autorități locale sau guvernul țării din care provin neavând vreun rol în acest sens.

Aceste Comisii sunt în prezent următoarele:

• Comisia pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale (CIVEX);
• Comisia pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER);
• Comisia pentru politica economică (ECON);
• Comisia pentru mediu, schimbări climatice și energie (ENVE);
• Comisia pentru resurse naturale (NAT);
• Comisia pentru politica socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC).

Delegaţia României la CoR:

Delegaţiile naţionale: Membrii şi supleanţii provenind dintr-un stat membru formează o delegaţie naţională. Delegaţiile naţionale reflectă ansamblul echilibrului politic, geografic şi administrativ teritorial al fiecărui stat membru. Delegaţiile naţionale se reunesc înaintea fiecărei Adunări Plenare a CoR pentru a dezbate poziţia autorităţilor locale faţă de subiectele politice ce vor fi abordate în Plenară.

Fiecare delegaţie naţională îşi stabileşte propria sa organizare internă, alegând un preşedinte şi un coordonator. Rolul coordonatorului este acela de a asigura legătura dintre serviciile CoR şi membrii delegaţiilor naţionale.

Delegaţia României la CoR este alcătuită din 15 membri titulari şi tot atâţia supleanţi. Distribuţia locurilor pe Asociaţiile naţionale de autorităţi locale în cadrul delegaţiei României este următoarea:

Procedura de nominalizare:

Guvernul României a adoptat un Memorandum, semnat de primul-ministru, ce stabileşte procedura de nominalizare a membrilor delegaţiei României la CoR, procedură aprobată, în prealabil, de către cele patru asociaţii de autorităţi locale.

Fiecare din cele patru asociaţii (UNCJR, AMR, AOR şi ACOR) transmite propunerile sale în atenţia Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDRAP), care a preluat de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) problematica notificării reprezentanţilor României la Comitetul Regiunilor.

Criteriile ce trebuie îndeplinite în procesul de nominalizare se referă la echilibrul geografic şi distribuţia teritorială (judeţe/municipii/oraşe/comune), echilibrul politic şi de gen (femei/bărbaţi), precum şi la cunoaşterea unei limbi străine.

Guvernul naţional emite o decizie pe care o transmite Consiliului UE (Consiliul de Miniştri), acesta din urmă desemnând în mod oficial componenţa delegaţiei României la CoR.

Actualul preşedinte al delegaţiei naţionale a României este Alin-Adrian Nica, președinte al Consiliului Județean Timiș.

Coordonatorii Delegaţiei Naţionale sunt Raul Cazan, reprezentant AOR la Bruxelles și Liliana Mangeac, coordonatorul Biroului UNCJR Bruxelles.