În cadrul sesiunii plenare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei (CPLRE) desfășurată la Strasbourg, în perioada 21-23 martie 2023, au fost adoptate recomandările privind aplicarea Cartei Europene a Autonomiei Locale în România, urmare a vizitei de monitorizare din octombrie 2022.
Raportorii, David Erey (Elveţia) şi Marc Cools (Belgia), au prezentat recomandările, insistând pe progresele nete înregistrate de la ultimul raport de monitorizare din 2011, cu toate că România s-a confruntat în ultimii ani cu provocări dificile, cum ar fi criza sanitară de Covid-19, valurile masive de imigranți fără precedent din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, inflația şi creșterea costurilor pentru energie etc.
În opina lor, stadiul democrației locale în România s-a îmbunătățit semnificativ, precedentul raport de monitorizare fiind și el pozitiv în acest sens. Procesul de consultare a autorităților locale de către guvernul central în toate domeniile de interes pentru acestea a cunoscut evoluții pozitive, deși poate uneori timpul de răspuns acordat este prea scurt.
De asemenea, raportorii s-au referit la: inexistența statutului de oraș-capitală, tentativele de a-l adopta fiind fără succes din lipsa consensului politic; fragmentarea la nivelul comunal rural, nefiind încurajate fuzionările voluntare, aspect prejudiciabil ce conduce la incapacitatea de punere în aplicare a competențelor de care dispun aceste autorități locale; necesitatea alocării resurselor financiare necesare pentru autoritățile locale potrivit responsabilităților pe care acestea le au, permițându-le astfel să-şi sporească şi posibilitatea de a finanța investiții; necesitatea asigurării unei distribuiri echitabile şi transparente a resurselor financiare de la nivel central către nivelul local; necesitatea îmbunătățirii programării bugetare, deoarece autoritățile locale sunt informate despre bugetul alocat de la guvernul central cel mai devreme în luna decembrie a anului precedent pentru anul următor, deci cu o lună înaintea începutului exercițiului bugetar pentru anul în curs, fapt ce face ca programarea bugetară să fie incertă şi să conducă la scăderea eficienței activității.
Totodată, raportorii recomandă semnarea şi ratificarea de către România a Protocolului Adițional la Carta europeană a autonomiei locale privind dreptul de a participa la activitățile autorităților locale, precum şi ridicarea rezervei la Art. 7 paragraful 2 din Carta europeană a autonomiei locale.
În intervenția sa, președintele delegației României la CPLRE și președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma a precizat ca pozitivă recomandarea de alocare de resurse financiare direct către autoritățile locale, proporționale cu responsabilitățile lor, așa cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) din Cartă, permițându-le astfel autorităților locale să își exercite pe deplin funcțiile și să își îmbunătățească capacitatea de a finanța investiții.
Președintele delegației României la CPLRE și președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma
„Respectarea principiilor Cartei constituie baza autoguvernării locale și dorim să continuăm pe această cale și să implementăm recomandările prezentate în raportul actual, care ne vor ajuta să avem o administrație eficientă, care să vină în ajutorul oamenilor”.
El a mai spus că sporirea capacității de a finanța investiții și a autonomiei financiare, sunt elemente esențiale, deoarece autoritățile locale depind în principal de finanțare națională sau europeană.
Recomandările au fost adoptate cu 84 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi o abținere.
Adoptarea recomandărilor a fost urmată de intervenția ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, Cseke Attila-Zoltán.
Ministrul s-a referit la reforma administrației publice, care a fost și este una dintre prioritățile Guvernului, atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, prin: consolidarea și sistematizarea cadrului legal prin codificare; îmbunătățirea procesului de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale prin creșterea timpilor alocați pentru comunicarea răspunsurilor acestora asupra proiectelor de acte normative; legiferarea unor noi mecanisme de cooperare și conlucrare a autorităților administrației publice locale. Astfel, a fost elaborată pentru prima dată o lege distinctă pentru zonele metropolitane (Legea nr. 246/2022 privind zonele metropolitane).
A mai fost menționată reglementarea consorțiilor administrative (Legea nr. 375/2022), un nou instrument de cooperare și asociere dedicat comunelor și orașelor care au în componența lor localități rurale învecinate, scopul acestui nou instrument vizând îmbunătățirea eficienței serviciilor publice, creșterea eficacității investițiilor și eficientizarea utilizării în comun a resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale.
În ceea ce privește sistematizarea și codificarea legislației, un pas important, recunoscut și în Raport, a fost realizat în anul 2019, odată cu adoptarea de către Guvern a Codului Administrativ, o reformă importantă, care a sistematizat 17 acte normative în domeniul administrației publice și a contribuit la simplificarea unor proceduri esențiale pentru desfășurarea activității administrației publice, în special la nivel local, acestea vizând concentrarea legislației preexistente, subordonând-o unor principii comune, pe baza unei structuri unitare, care aduc, totodată, o serie de noi soluții legislative de fond, impuse de evoluția sistemului administrației publice și a societății și de tendințele de la nivel european.
El a mai precizat că legislația pentru administrația publică locală va fi desăvârșită prin adoptarea celorlalte coduri în domeniul administrației publice aflate în curs de elaborare, în strânsă colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale – Codul de procedură administrativă, Codul finanțelor publice locale, Codul unor servicii comunitare de utilități publice și Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
În ceea ce privește procesul de consultare a structurilor asociative a autorităților administrației publice locale, acesta a reprezentat unul dintre obiectivele Guvernului României, motiv pentru care anumite deficiențe înregistrate în acest proces au fost soluționate odată cu aprobarea H.G. nr. 635/2022 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative. Actul normativ în cauză a adus o serie de schimbări, inclusiv în ceea ce privește termenele de răspuns, care au fost dublate (de la 3 la 7, respectiv de la 5 la 10 zile) față de termenele prevăzute anterior (H.G. nr. 521/2005).
ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România, Cseke Attila-Zoltán
„Din cele enumerate se observă dorința de simplificare a legislației și prin codificare, ajustarea la cerințele vieții cotidiene în toate domeniile acoperite de administrația publică, mai ales prin reducerea și digitalizarea proceselor administrative în relația cu cetățenii”.Nouă ne plac provocările și în acest sens, există multe domenii unde suntem deja pe drumul cel bun. În același timp, avem și unele aspecte pe care le putem îmbunătăți! Spre exemplu recomandările ce vizează asigurarea unei distribuții transparente și echitabile a resurselor între nivelul central și cel local, reformele ce vizează reorganizarea administrativ-teritorială și situația administrativă a municipiului București sunt aspecte pe care le analizăm împreună cu specialiștii și pentru care am încredere că vor fi identificate cele mai bune soluții în cel mai scurt timp. Menționez că toate finanțările din ultimii doi ani gestionate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, atât din fonduri UE, cât și naționale, au urmărit o alocare echilibrată, care să aibă în vedere asigurarea dezvoltării locale și pentru UAT-urile care au o capacitate redusă de absorbție. Doresc să evidențiez în fața dumneavoastră și deschiderea Guvernului român privind consultarea permanentă a autorităților administrației publice locale în toate problemele care vizează administrația locală și cu precădere în conturarea deciziilor strategice în domeniul reformelor ce afectează palierul local. Vreau să aduc mulțumiri autorităților administrației publice locale pentru implicarea și rolul demonstrat de către acestea, atât în contextul combaterii și diminuării efectelor pandemiei de Covid-19, cât și în implicarea exemplară în gestionarea valului de refugiați din Ucraina, care au completat astfel eforturile autorităților administrației publice centrale.
Procesul de reformă – indiferent de domeniu – este unul complex și care necesită o foarte bună fundamentare, pentru a asigura validarea oportunității și a sustenabilității în timp a demersului, iar principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale sunt permanent în atenția noastră, acestea constituind un adevărat „aliat” al nostru în eforturile de reformare a administrației din România.
